La o ora de Iasi, ascuns printre dealuri, am descoperit cu bucurie Conacul Polizu. Recomandat de oameni dragi noua, ne-am rezervat 3 zile pentru relaxare totala intr-un loc altfel, intr-un loc unde linistea e la ea acasa, intr-un loc unde povestile se leaga de istoria Romaniei, intr-un loc unde inaintea noastra au stat Regina Maria si principii Ileana si Nicolae.
Conacul a fost construit intre 1880 – 1887 de catre omul politic Constantin Ghika-Deleni, in satul Maxut, judetul Iasi. Intre peretii conacului s-au adunat multi oameni politici, s-au luat decizii ce au influentat intreaga Romanie de la acele vremuri, gazduind-o chiar si pe regina Maria pe cand se afla in refugiu la Iasi, in timpul Primului Razboi Mondial.
In anul 1946 conacul si domeniul au cazut prada regimului comunist, suferind mari degradari. A fost pe rand baraca militara, CAP, IAS, ferma pomicola. 24560 de volume apartinand familiei au fost arse, toate piesele de mobilier au fost fie distruse fie furate, peretii si usile au fost ponegrite, iar toate decoratiunile de arhitectura au fost aruncate. Cand auzi povestea asta in timp ce te plimbi prin incaperile acum refacute, aproape ca te doare inima.
Mandra foc :))
De la ruina la renastere…
Din 2006 conacul a intrat in renovare, fiind recuperat de mostenitoare. Munca si efortul financiar a fost imens. S-a recuperat mobilier, s-a urmarit descoperirea de piese de mobilier ce au apartinut familiei in anticariatele lumii (se pare ca exista o piata foarte activa), s-a construit de la zero alt mobilier de catre mestesugarii locului, dar imitand perfect stilul acelor vremuri, folosind fotografii si orice amintire a mostenitoarei legata de perioada petrecuta la conac. Chiar si acum, administratia conacului are mesteri proprii care se ocupa in continuare de recuperarea si refacerea pieselor de mobilier. Tot ce au putut salva, au salvat. Ce nu au putut salva, au refacut.
Si ne-a placut…
Noi am stat acolo in cursul saptamanii si am fost singurii oaspeti. Va spun drept ca e tare ciudat sa innoptezi 3 oameni singuri intr-un conac atat de vechi. Parca am fi dormit intr-un muzeu. 🙂 Dar chiar si asa, sa iei micul dejun pe terasa din spatele conacului, sa asculti doar pasarelele, sa vezi doar verde in jurul tau, e ceva greu de explicat in cuvinte. Ne-am simtit si noi aproape boieri. 🙂
Camerele sunt dotate cu tot ce ai nevoie ca turist. Loc de joaca nu exista, dar banuiesc ca nici nu prea ai nevoie, avand in vedere ca padurea si gradina sunt spatii perfecte pentru joaca copiilor. Domeniul are piscina, iar Erica a fost super incantata.
Va recomand sa va achizitionati un pachet special, cu toate mesele incluse.Le gasiti de obicei la preturi ceva mai bune decat daca ati rezerva camere separat. Noi nu am simtit nevoia sa parasim domeniul, asa ca mesele servite acolo ne-au prins foarte bine.
Sunt destul de multe camere, dar unele se afla in cladirea veche a conacului, altele in zona mai noua. Toate sunt frumoase, dar stilul e usor diferit si preturile de asemenea.
Am facut si un video scurt acolo, ca sa simtiti putin din magia locului.
Copacul acesta ciudat este un arbore mort. A fost gasit printre maracini atunci cand s-a inceput renovarea si isi datoreaza forma faptului ca s-a zbatut sa iasa la lumina. Crengile s-au tot unduit in incercarea de a se inalta. L-au gasit uscat, dar dupa ce l-au curatat, i-au observat frumusetea. S-a decis pastrarea lui ca o simbolistica a luptei pentru supravietuire. Asa cum au salvat conacul, asa au “salvat” si copacul. El sta asa pentru ca a fost turnat in beton. 🙂
Sper sa ajungeti la Polizu, sper sa va placa si sper sa va intoarceti aici sa ne povestiti experienta voastra.
Foto: Sebastian Bacioiu
Cu drag,
Gia
