Pentru ca voi participa la vreo 3 nunti in vara asta, azi mi-am adus aminte ca voiam demult sa scriu cateva randuri despre deja celebra fraza din slujba Tainei Cununiei, aia in care Biserica ne explica clar care este pozitia noastra de femei in cadrul casniciei: Femeia sa se teama de Barbat! As fi vrut sa v-o spun cu intonatie de preot, cu accent pe “teamaaaaa”, asa cum o aud mai la toate nuntile..dar na, va imaginati si voi.  🙂

In 2010 ne-am casatorit intr-o frumoasa biserica din Bucuresti si fix in anul acela ne-am trezit asa vreo 7 cupluri apropiate sa ne casatorim. A plouat cu nunti in vara aia de nu va spun, de intr-o luna am reusit performanta sa avem ocupate 3 weekenduri cu nunti si sa ne fie dificil sa ne organizam si o vacanta intre atatea cununii si petreceri. :)) Pana si in saptamana de miere am plecat la cateva  ore dupa o alta nunta. Va imaginati ca am auzit celebra fraza de tot atatea ori, pana la nivelul la care ma irita efectiv, asa cum te irita creta pe tabla. Pe de o parte ma deranjeaza mesajul in sine, pe de alta parte ma irita aplombul cu care rostea preotul indemnul catre noi, umilele femei…stiti voi, ca sfat bun la inceput de casnicie. De cele mai multe ori, fantasticul moment este urmat de un zambet smecheresc al mirelui catre mireasa, o privire taioasa a miresei si cateva chicoteli infundate pe ici pe colo. 

Kodak Moment

Sau hai sa ii spunem Youtube Moment, pe care regret ca nu vi-l pot arata, pentru ca nu putem sa il taiem de pe filmul nuntii, s-a intamplat la nunta nasilor nostri. La fix momentul cu pricina, a tras aer preotul in piept si a cantat de au rasunat peretii bisericii: “Femeeeeeeia sa se teaaaamaaaaa de Barbaaaaaat!” 

Pozele de mai jos arata exact prima si a doua reactie a mirilor: 

Asta a fost urmata de o mireasa care a pufnit in ras si isi ascundea fata in buchet, jumatate de nuntasi se abtineau din greu sa nu zambeasca iar cealalta jumatate radeau infundat prin sacouri, buchete, prin spatele gentilor, etc. 

Eu eram domnisoara de onoare, aflata in primul rand langa mireasa, fata in fata cu preotul. Am lasat capul in jos si m-a salvat buchetul dupa care am stat ascunsa minute bune. :)) Urmatoarele 10 minute nimeni nu a fost atent la ce zicea preotul, pentru ca incercam din rasputeri sa devenim seriosi. 

Mai parinte, pai eu daca m-as teme de barbat, l-as mai lua?

La nunta noastra, imediat dupa momentul cu pricina, ma chinuia un gand si imi statea pe limba sa rostesc: Mai Parinte, ce femeie sanatoasa la minte in ziua de azi si-ar mai lua un barbat de care sa se teama? Cum ai mai putea tu sa il privesti pe om cu iubire cand il privesti cu frica? 

Ca Biserica  nu se modernizeaza in gandire asta stim, ca n-or sa schimbe ei slujbele ca sa se raporteze la realitatea pe care o traim este evident, dar ca inca mai sunt oameni in tara asta care cred in indemnul asta, asta-i trist. 

Voi ati trait asemenea momente haioase?

SaveSave

SaveSave

SaveSave

2 COMENTARII

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.