Sunt sofer de 16 ani. Sunt printre femeile acelea care stiu sa foloseasca volanul foarte bine, care i-a invatat si pe altii sa conduca si care nu se sperie de un loc de parcare. Nu incurc in trafic si urasc sa fiu incurcata. Dar mai mult decat atat, urasc sa fiu agasata.

In momentul asta va scriu din Viena, unde am ajuns cu masina, dupa ce am trecut prin Sibiu, Oradea si Budapesta. Nu, nu am condus eu pana aici, ci sotul meu, dar va scriu azi atat ca sofer, cat si ca pasager, dar si ca parinte.

Cunoastem cu totii diverse specimene de soferi Made in Ro si bineinteles ca pe un drum ca Bucuresti – Oradea nu aveam cum sa nu ne intalnim cu ei. Acum zau daca ma deranjeaza atat de mult cei netalentati, cat ma deranjeaza cei nesimtiti. RAU.

Dragi soferi de BMW-uri, cand ati primit cheile masinii, v-au dat si liber la nesimtire?

Ce va face pe voi, in momentul in care va urcati in masina voastra “smechera”, sa credeti ca soseaua este doar a voastra, ca noi ceilalti va stam cumva in cale, asa ca sunteti indreptatiti sa ne agasati? Ce va face pe voi sa credeti ca daca aveti chef sa mergeti cu 200 km/h noi trebuie sa ne dam din calea voastra de parca ar veni uraganul, intr-un moment in care e clar ca lumina zilei ca nu avem unde sa ne dam? Ce va face pe voi sa credeti ca daca stati la 2 metri in spatele nostru si ne mirositi benzina, o sa ne speriati si o sa facem ce…? sa intram in TIR-ul de langa, sa apasam pedala la maxim, doar pentru ca va grabiti voi?

Dar hai sa va spun ce sigur o sa se intample: o sa ne cam enervam…RAU. Pentru ca statul vostru fix in spatele masinii noastre este un pericol atat pentru noi, dar mai ales pentru copilul nostru. Iar daca credeati ca o sa fugim din calea voastra ca soarecele de pisica, s-ar putea sa va surprindem cum vom sta noi linistiti, in calea voastra, pe autostrada, cu fix 130 km/h…asa, doar pentru ca putem. Pentru ca daca voi nu aveti rabdare cateva secunde ca sa depasim, noi avem rabdare cateva minute ca sa va enervam.

Acum sigur, veti spune poate ca nu toti soferii de BMW sunt asa. Si eu sunt convinsa ca nu, deci nu, nu voi generaliza. Doar ca, pe acest drum si pe altele de-a lungul timpului, am avut noi ghinion sa ne intalnim cu multi din astia cu BMW. Curat ghinion, va spun. 🙂 Nu-i bai, nu fac discriminare, caci pe langa ei, i-am observat in “actiune” si pe alti minunati soferi, detinatori de alte masini “smechere”, care conduc de parca se grabesc la o intalnire cu doamna cu coasa si au intarziat teribil.

Si ma uit la ei de fiecare data cu stupoare si ma intreb: mai baieti, dar va simtiti asa mai barbati cand faceti depasiri la limita? Fierbe oare testosteronul in voi si nu mai stiti cum sa va demonstrati barbatia? Aveti vreo gena speciala care nu va da pace si va impinge la manevre periculoase? Vreo ciuperca la picior si va “mananca pedala”? Ce se intampla in capul vostru de luati asemenea decizii tampite, de parca ati fi niste baietei in parcul de distractii?

Mai baieti, ne mai revenim si noi odata?

1 COMENTARIU

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.